În contextul actual, în care mai mult ca oricând psihoterapia presupune intervenții validate științific, comisia de cercetare a Federației Europene a Organizațiilor de Training în Psihodramă (FEPTO) semnalează existența unui număr redus de instrumente de evaluare capabile să surpindă procesul schimbării terapeutice în psihodramă (și în alte terapii creative, expresive).

Proiectul urmărește să adapteze și să valideze pe populația românească o serie de chestionare/scale psihologice utilizate internațional în cercetarea în domeniul psihoterapiei în general și al psihodramei în mod special.

Aceste instrumente ce vor fi puse la dispoziția specialiștilor din Româniasunt esențiale în evaluarea inițială a clienților, monitorizarea progresului și rezultatelor psihoterapiei și implicit în îmbunătățirea calității actului psihoterapeutic.

Echipa de cercetare:

• Conf. Dr. Mihaela Dana Bucuță – Universitatea Lucian Blaga din Sibiu (coordonator științific)
• Dr. Chris Evans – Honorary Professor, University of Roehampton, Londra, UK, expert recunoscut internațional în evaluarea procesului psihoterapeutic
• Conf. dr. Gabriela Dima – Universitatea Transilvania din Brașov
• Prof. dr. Cătălin Nedelcea – Universitatea din București
• Drd. Diana Boca – Universitatea din București
• Lect. dr. Costina-Ruxandra Poetar (Păsărelu) – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Obiectivele studiului constau în adaptarea pe populația românească a instrumentelor de evaluare:

1. „Clinical Outcomes in Routine Evaluation – Outcome Measure” (CORE-OM; Evans, 2002)
2. The Spontaneity Assessment Inventory Revised (SAI-R; Kipper, 2005)
3. Outcome Questionnaire –45.2 – Patient reported outcome measure (OQ-45; Lambert et al., 1996)
4. Creative AdaptabilityScale (Orkibi, 2023)

1. Clinical Outcomes in Routine Evaluation – Outcome Measure (CORE-OM) este un chestionar elaborat de profesorul Chris Evans (Evans et al., 2000, 2002) folosit pentru măsurarea stării de bine psihic și a rezultatelor tratamentului pentru pacienti individuali. CORE-OM conține 34 de itemi, enunţuri despre felul în care subiectul s-a simţit în ultimele 7 zile, evaluați pe o scară Likert de cinci puncte, de la „deloc”, ”rar”, ”câteodată”, ”des”, ”de cele mai multe ori sau tot timpul”. Chestionarul evaluează patru domenii: bunăstarea / wellbeing (4 itemi), probleme sau simptome (12 itemi), funcționarea socială (12 itemi), riscul pentru sine și alții (6 itemi). Se calculează punctaje parțiale și un punctaj total. Scorurile mai mari indică mai multe probleme. Chestionarul a fost tradus în 30 de limbi și este folosit în domeniul evaluării procesului și rezultatelor psihoterapiei și în cercetare.

2. The Spontaneity Assessment Inventory Revised (SAI-R) este un chestionar conceput initial de Moreno pentru a evalua spontaneitatea, ulterior completat și revizuit de David Kipper și colegii săi (Kipper and Shemer, 2006). SAI-R este proiectat pentru a măsura intensitatea prezenței spontaneității prin răspunsul la o întrebare: “Cât de puternice sunt aceste sentimente sau gânduri în timpul unei zile obişnuite?” Întrebarea este urmată de o listă de 18 adjective și fraze care descriu sentimente și gânduri, care sunt evaluate pe o scară Likert de cinci puncte de la „1 = foarte slab”, „2 = slab”, „3 = nici slab, nici puternic”, „4 = puternic”, „5 = foarte puternic”.Scorurile mai mari indică o spontaneitate mai mare.

3. Outcome Questionnaire – 45.2 – Patient reported outcome measure (OQ-45) este un chestionar elaborat de Michael J. Lambert, folosit pentru evaluarea rezultatelor intervențiilor terapeutice și monitorizarea progresului clienților în terapie (Lambert et al., 1996). OQ-45 conține 45 de itemi cotați pe o scală Likert de 5 puncte, care variază de la 0 (niciodată) la 4 (aproape întotdeauna). Chestionarul evaluează trei domenii: simptome de distres (25 itemi), relații interpersonale (11 itemi) și rol social (9 itemi). Valorile scorului total pot fi cuprinse între 0 și 180. Scorurile mai mari indică un nivel ridicat de distres și un nivel scăzut de funcționalitate. Chestionarul a fost tradus în peste 30 de limbi și este folosit în domeniul evaluării procesului și rezultatelor psihoterapiei și în cercetare.

4. Creative AdaptabilityScale – (CAS) – este o scală recent elaborată de Hod Orkibi (2023),menită să măsoare adaptabilitatea creativă, un concept nou care se referă la capacitatea oamenilor de a răspunde într-un mod creativ și adaptativ la situații stresante și/sau provocări neașteptate ale vieții. Scala de autoevaluare este formată din 9 itemi evaluați pe o scală Likert de 5 puncte, de la 1 (nu mi se potrivește deloc) la 5 (mi se potrivește foarte mult). O sinteză a datelor recente sugerează că adaptabilitatea creativă se corelează semnificativ cu eficacitatea creativă percepută, deschiderea către experiențe noi și spontaneitatea și prezice nivelul de bunăstare în perioade de incertitudine.

Orkibi, H. (2023). Creative Adaptability: A Measurable Personal Resource. Creativity Research Journal, 37(2), 263–268. https://doi.org/10.1080/10400419.2023.2223448

Etapele și stadiul proiectului:

–Studiul 1: Traducerea și adaptarea chestionarului „Clinical Outcomes in Routine Evaluation – Outcome Measure” (CORE-OM)a fost realizat în cadrul comisiei de cercetarea Asociației Române de Psihodramă Clasică (ARPsiC). Proiectul a fost condus de psih. Gabriela Dima, PhD în colaborare cu autorul chestionarului, profesorul Chris Evans, care a coordonat faza finală a adaptării în cadrul unui seminar organizat în România cu traducătorii variantei în limba română.
– Studiul 2: Traducerea și adaptarea chestionarului Creative Adaptability Scale – (CAS), a fost realizat în cadrul comisiei de cercetare a Asociației de Formare și Cercetare în Psihodramă și Psihoterapii de Grup (AFCP), proiect coordonat de Gabriela Dima și Mihaela Bucuță în colaborare cu autorul chestionarului, profesorului de la Universitatea din Haifa, Hod Orkibi, PhD,
– Studiul3: Validarea instrumentelor pe lot non-clinic (în derulare).
– Studiul4: Validarea instrumentelor pe lot clinic (în derulare).

Participarea este voluntară și implică completarea unor chestionare cu o durată de aproximativ 15 minute. Răspunsurile contribuie la crearea unei baze științifice solide pentru adaptarea instrumentelor, dar și la dezvoltarea unei practici psihoterapeutice mai bine ancorate în realitatea culturală românească.

Proiectul se desfășoară în conformitate cu standardele etice și reglementările Colegiului Psihologilor din România, cu aviz etic în cercetare de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Protecția datelor cu caracter personal este asigurată prin măsuri tehnice și organizatorice riguroase. Datele colectate sunt confidențiale și utilizate exclusiv în scop științific.

Relevanța pentru psihodramă și psihoterapii de grup

Pentru profesioniștii implicați în psihodramă și psihoterapii de grup, instrumentele validate prin acest proiect oferă oportunitatea de a susține demersurile terapeutice cu date concrete, relevante. Acestea pot contribui semnificativ la îmbunătățirea calității intervențiilor, la creșterea reflecției asupra procesului terapeutic și la dezvoltarea unei practici bazate pe dovezi – aspecte esențiale în formarea, supervizarea, practica și cercetarea din domeniu.

Acest proiect de cercetare internațional are ca scoptraducerea, adaptarea și validarea Scalei Spontaneitate Stare în mai multe limbi, printre care și limba română, în vederea utilizării acesteia în contexte terapeutice și educaționale ce implică intervenții prin terapii creative, expresive, precum psihodrama.

Scopul scalei este de a evalua spontaneitatea ca stare psihologică de moment, în acord cu viziunea lui J.L. Moreno, fondatorul psihodramei. Spre deosebire de trăsăturile stabile de personalitate, spontaneitatea este considerată un proces dinamic, activat de context, care poate fi stimulat prin metode expresive.

În psihodramă, spontaneitatea este o stare de disponibilitate de acțiune care îi impulsionează pe indivizi să răspundă într-un mod nou și adecvat, servind drept vehicul prin care creativitatea își găsește expresia, acționând ca un catalizator pentru răspunsuri creative și adaptative la schimbările vieții și la provocările neașteptate (Bianca lani & Orkibi, 2025).

Scala a fost dezvoltată de Hod Orkibi și Gianmarco Biancalani (2025) cercetători de la Universitatea din Haifa, Laboratorul de Dramă și Științe ale Sănătății, în cadrul a trei proiecte:

–Studiul 1 a definit constructul psihologic al spontaneității prin generarea unui set de itemi pe baza răspunsurilor oferite de 108 experți internaționali în psihodramă.
– Studiul 2 a identificat cei mai potriviți itemi care reflectă constructul spontaneității, pe baza evaluărilor făcute de 13 experți și de autori asupra răspunsurilor.
– Studiul 3 (N = 240) susține un model de măsurare al Spontaneității Stare format din 12 itemi (Scala Spontaneitate Stare), care aduce dovezi că spontaneitatea poate fi măsurată ca un construct latent ce stă la baza a patru factori intercorelați: prezență dinamică, disponibilitate de acțiune, intuiție și deschidere.

Scopul general al proiectului constă în validarea scalei în multiple limbi prin asigurarea:

– Validității transculturale pentru ca instrumentul să fie aplicabil și relevant în contexte și pe grupuri culturale diverse.
– Consistenței interne (fidelitate) care arată că itemii scalei sunt corelați în mod constant între ei și evaluează același construct.
– Validității de construct care arată că scala măsoară cu acuratețe constructul teoretic pentru care a fost concepută (inclusiv validitatea convergentă și divergentă).

Limbile în care este tradusă și validată scala sunt pentru început: română, germană, italiană, spaniolă, portugheză, olandeză, turcă, rusă,ebraică, arabă.

Etapele și stadiul proiectului:

• Etapele de traducere și pretestare: finalizate în luna aprilie 2025
• Etapa de validare propriu-zisă (în derulare)

Importanța pentru psihodramă și psihoterapii de grup

Autorii evidențiază utilitatea Scalei Spontaneitate Stare în cercetările viitoare privind procesul de schimbare. Scala poate fi administrată participanților după fiecare sesiune, pentru a identifica eventuale tipare de-a lungul întregului proces de terapie. În timp ce cercetarea orientată spre rezultate în psihoterapie se concentrează pe rezultate și analizează dacă tratamentul duce sau nu la schimbare, cercetarea orientată spre procesul de schimbare investighează cum sau de ce psihoterapia conduce la schimbare.

Cercetarea procesului de schimbare este esențială pentru dezvoltarea psihodramei, deoarece contribuie la identificarea factorilor terapeutici specifici, creșterea eficacității intervențiilor, rafinarea unei teorii a schimbării pentru intervenții și dezvoltarea unei formări și supervizări bazate pe dovezi privind factorii terapeutici cu impact (Biancalani & Orkibi, 2025).

Biancalani, G., & Orkibi, H. (2025). Development and initial validation of the State Spontaneity Scale. Psychology of Aesthetics, Creativity, and the Arts. Advance online publication. https://doi.org/10.1037/aca0000752